După ”Tragedia omului” de Imre Madách
De ce?
”De ce cred că este posibil o coregrafie, un spectacol de dans din Tragedia lui Madách? Oare se poate exprima complexitatea și drama filosofică a textului lui Madách printr-o serie de elemente – muzică, dans, scenografie, film - sau condamnăm piesa la eșec, precum logica, negarea și raționamentul sever Luciferian, care găsește defect în orice?
Scriitorul, poetul și filozoful britanic Aldous Huxley a scris cel mai cunoscut roman al său distopic Brave New World în 1931. Romanul este plasat într-un viitor îndepărtat, imaginar: o societate perfect organizată, un sistem de caste științifice, liberul arbitru eradicat prin educație riguroasă, sexualitate deasupra familiei și servitudine făcută suportabilă cu ajutorul drogului perfect numit "Soma". În 1958, la douăzeci și șase de ani de la publicarea romanului din 1932, Huxley scrie următoarele într-o serie de eseuri intitulate Return to the Brave New World: "Predicțiile mele din 1931 se adeveresc mult mai repede decât mă așteptam". Huxley a murit în 1963, ce ar fi spus oare el despre prezentul nostru?
Huxley tanulmánya vezetett el engem Madách Imre művéhez. Madách 100 évvel Huxley előtt, 1859-60-ban is hasonlóan látta a jövőt. Madách idejében London volt Európa, a világ legfejlettebb társadalma, ipari-gazdasági nagyhatalma. De Madách nem a londoni színnel, a saját jelenével fejezte be legismertebb alkotását, hanem tovább gondolta Ádám és Éva jövőjét. Falanszter, az űr, az eszkimó jelenetek mind borúlátó, az ember bukásának, pusztulásának vízióját előrevetítő jóslatai, disztópiái. Úgy gondolom, ma is érvényesek, jelen idejűek Madách szövegei, amiket a tánc-színházi-drámában használunk: „Erősebb lett az ember, mint az Isten.” (Fáraó), „Nem kisszerű volt-é a hon fogalma? Most már egész föld a széles haza.” (Lucifer). Amire Ádám földhözragadt válasz gondolata: „Egyet bánok csak: a haza fogalmát, Megállott volna az tán, úgy hiszem, Ez új rend közt is.” Igen, most alakul az új rend, a szép új világ, melyben újra előveszik a szép ígéreteket, a nagyszerű jelszavakat: „Egyenlőség, testvériség, szabadság!” Huxley által megjósolt agymosással el lehet érni, hogy ezekkel a soha be nem tartott jelszavakkal, fogalmakkal néptömegeket újra akolba, falanszterbe lehessen terelni.
Intenția spectacolului este să fie o provocare pentru omul gânditor. Folosind mijloacele artei dansului (dans popular, dans contemporan, arta mișcării) producția pune întrebări despre relația dintre bărbat și femeie, relația dintre individ și mase, credință, iubire, libertate, competiție, fenomenul falanster și încearcă să ofere și răspunsuri. Fără trecut nu există viitor, spune Babits (*Babits Mihály), iar eu afirm că fără ideea viitorului nu avem viitor. Cu gândurile lui Madách: să luptăm și să credem!”
Könczei Árpád
DISTRIBUȚIA
Domnul - Fazakas Tamás
Corul de îngeri - Iffiú Boróka, Kocsis Tekla, Kocsis Ünige, Kolcsár Zonga, Szilágyi Katalin, Vetró Bodoni Flóra
Adam - Márton Csaba
Eva - Márton Edina-Emőke
Lucifer - Melles Endre
Mama Pământ - Erőss Judit
Catulus - Kiss Adorján
Hippia - Ádám Júlia, Both Eszter
Cluvia - Podholiczky Rebeka Ráhel, Vass Tünde
Gladiatori - Portik Norbert, Szvinyuk Sándor
Apostolul Petru - Fazakas Levente
Helene - Lukács Réka
Robespierre - Portik Norbert
Saint-Just - Kiss Adorján
Marquis aristocrat - Fülöp Zoltán-József
Mama Evei - Lukács Réka
Cercetător/conducător falanster - Kocsis Lilla-Tünde
Doi eschimoși - Pável Hunor-Mihály, Szvinyuk Sándor
Sclavi, corul, eretici, prieteni, revoluționari, cetățeni, muncitori, studenți, locuitori ai falansteriei: Ádám Júlia, Both Eszter, Fazakas Mónika, Gere Gabriella, Kocsis Lilla-Tünde, Lukács Réka, Podholiczky Rebeka Ráhel, Vass Tünde, Vitályos Dorottya, Balla Gergely, Fülöp Zoltán-József, Gere Csaba, Kiss Adorján, Pável Hunor-Mihály, Portik Norbert, Szvinyuk Sándor
Formația Heveder: Fazakas Levente, Fazakas Albert, Szilágyi László, Bajna György
Colaboratori la înregistrări: Árendás Péter, Bajna György, Fazakas Albert, Fazakas Levente, Kertész János, ifj. Koszorús Kálmán, Könczei Árpád, Liber Róbert, Papp István Gázsa, Péter János, Réman Zoltán, Szilágyi László
Post-producție: Kertész Huba
Creatori:
Dramaturg: Kozma András
Asistent coregraf: Melles Endre
Asistent coregraf, maestru de balet: Cseke Ágnes
Asistent designer de costume: Csüdöm Eszter
Maestru accesorii: Zayzon Ádám
Operator: László Barna
Colaborator artistic, coregraf: ifj. Zsuráfszky Zoltán, Harangozó-díjas
Scenograf și designer de costume: Balázs Gyöngyi
Regizor- coregraf: Könczei Árpád Harangozó-díjas
Afiș design: Kusztos Attila
Regizor culise: Karácsony Endre
Lumini: Bedőházi Alpár
Sunet: Szanday Csongor
Personal scenă: Fegyver Botond, Maksai Gábor, Vajda Attila
Garderobieri: Kis Gabriella, Para Kinga
Referenți artistici: Szilágyi László Béla, Tusa Adorján
Secretar literar: Szőcs Ildikó
Șef administrativ: Kátai Jocó
Maestru dans: Tekeres Gizella, Melles Endre
Șef orchestră: Fazakas Levente
Director artistic: Ivácson László
Director adjunct: Sipos Noémi
Director: Virág Endre
